Violenţa este rãnirea fizicã sau emoţionalã a unei persoane.

Violenţa se poate manifesta ca:

agresiune fizicã: împingeri, pãlmuiri, loviri cu/ de obiecte, lovituri cu picioarele sau cu pumnul, sugrumare, etc.
violenţã verbalã: umiliri şi critici jignitoare, înjurãturi, batjocorire, ameninţãri cu bãtaia, cu omor ori sinuciderea
agresiune sexualã, de exemplu: constrângere la activitãţi sexuale nedorite, provocarea durerii, lovirea organelor sexuale, etc.
violenţã economicã: interzicerea de a lucra, sau de avea bani proprii, şantaj cu banii
înfricoşare prin distrugerea obiectelor de valoare ale femeii sau a obiectelor din casã, ameninţare cã o sã ia copii, folosirea copiilor pentru a trezi sentimente de vinovãţie în partenerã
izolare: bãrbatul hotãrâşte ce poate sã facã femeia şi ce nu, cu cine se întâlneşte, cu cine se împrieteneşte

Existã persoane care pot sã vã sfãtuieascã şi sã vã ofere sprijin practic şi emoţional necesar clarificãrii/ schimbãrii situaţiei. Noi vã oferim

-consiliere psihologicã - pentru clarificarea situaţiei, luarea unor decizii viabile pentru dvs, gãsirea unor alternative proprii pentru a depãşi consecinţele violenţei.

-consiliere juridicã -în cadrul cãreia puteţi primi:
informaţii privind drepturile dvs şi modul în care vi le puteţi exercita
informaţii privind procedurile juridice aplicabile
ajutor în elaborarea unor documente
însoţirea pe parcursul demersului juridic

activitãţi de grup- întâlniri organizate in care participantele au avut experiente similare, şi care ajuta la creşterea increderii, respectului de sine şi clarificarii rolului dvs şi situaţiei prin care treceţi.

Puteţi apela la Centrul Artemis dacã aţi avut experienţe legate de:

violenţa domestica,
violenţa sexualã,
harţuire sexulã,
trafic de persoane,
prostituţie,
discriminare pe baza de sex sau orientare sexualã

Violenţa asupra femeii are o evoluţie ciclicã.
Se disting trei faze:

creşterea tensiunii între parteneri, certurile sunt din ce în ce mai grave şi mai frecvente.
Pentru a justifica violenţa comisã asupra femeii, partenerul poate invoca: cã este dezordonatã, gãteşte groaznic, cã este neîngrijitã, prea grasã sau prea slabã, are pãr prea lung sau prea scurt, întârzie, flirteazã cu bãrbaţii, etc.
episodul de violenţã: bãrbatul rãmâne fãrã argumente în exercitarea controlului asupra femeii şi recurge la acte de violenţã.
“luna de miere”: bãrbatul regretã cele întâmplate, cere iertare femeii, îi promite cã nu se va mai repeta, îi cumpãrã cadouri, o asigurã de iubirea lui. Femeia se întoarce la el cu noi speranţe.

Ciclul violenţei se repetã. Rar se întâmplã ca violenţa asupra femeii sã fie una singularã. Incidentele se repetã din ce în ce mai frecvent şi devin din ce în ce mai grave de-a lungul timpului.

Aveţi dreptul la o viaţã liniştitã
De aceea este important
Sã vorbiţi cu cineva…
Sã rupeţi tãcerea…
Sã vã protejezi pe dvs şi copii dvs…

Violenţei sexuale
Care sunt formele cele mai frecvente?

atingeri nedorite

avansuri, propuneri, solicitãri cu caracter sexual, adresate unei persoane în mod repetat şi dupã ce aceasta a exprimat clar cã nu le doreşte şi nu le agreeazã

tentative de viol şi viol - act sexual cu penetrare vaginalã, analã sau oralã, realizate prin constrângere, ameninţare, profitându-se de incapacitatea de a se exprima şi apãra a victimei

Se spune: “nu mi se poate întâmpla mie”
... Ba da, vi se poate întâmpla. Violenţa sexualã se poate întâmpla oricui, indiferent de vârstã, sex, statut socio-economic, religie
… se estimeazã cã una din trei femei va trece printr-un eveniment de agresiune / va fi agresatã sexual în cursul vieţii
… adolescenţi - între 16 şi 19 ani sunt de 4 ori mai la risc de agresare sexualã
Se crede cã “cele mai multe violuri sunt comise de necunoscuţi”
… este greşit. Se ştie cã 2 din 3 violuri sunt comise de persoane cunoscute victimelor - vecin, coleg de şcoalã/serviciu, unul din trei fiind chiar un apropiat - prieten, rudã, iubit.
Se spune: “violenţa sexualã este din vina victimei”
....Niciodatã nu este din vina victimei - nu are importanţã cât de seducãtor se îmbracã victima, sau cã bea ori consumã droguri, cã umblã singurã pe strãzi noaptea, etc. - nimeni nu cere sã fie violat/ã. Responsabilitatea îi aparţine agresorului.
Se considerã cã “dacã doi tineri/douã persoane se curteazã, nu poate fi vorba de viol”
...una din trei victime sunt agresate sexual de partenerii intimi - soţ, concubin, iubit. Chiar dacã cei doi au avut relaţii sexuale şi înainte, nici unul nu are dreptul sã forţeze partenerul la sex.Existã multe modalitãţi de presare - forţã fizicã, arme, ameninţare, şantaj, manipulare, joc/tactici psihologice.
Se crede cã “femeile acuzã viol fãrã a fi cazul”
...Acuzaţiile false - dupã statisticile existente, acestea nu depãşesc 2%, procent similar pentru multe alte infracţiuni.
Se mai crede cã “A vorbi despre viol nu face decât sã înrãutãţeascã lucrurile”
...Posibilitatea de a vorbi despre agresiunea suferitã ajutã vindecarea. Poate fi foarte important pentru procesul de revenire, împutenicind supravieţuitoarea sã elimine ruşinea Oricum, nimeni nu trebuie sã fie forţat/ã sã vorbeascã, în particular ori public, înainte de a fi pregãtit/ã sã o facã.

Discriminarea femeii în societatea noastrã este o realitate.

Este discriminare pe bazã de sex sau orientare sexualã dacã vi se refuzã:
Avansarea/promovarea la locul de muncã
Salarizare egalã cu a unui bãrbat care ocupã un post echivalent
Angajarea pe un anumit post
Concediul de maternitate şi menţinerea postului pe perioada acestuia
Accesul la servicii sociale, medicale, juridice, etc.
pentru cã:
eşti femeie
eşti însãrcinatã
nu ai aspectul fizic corespunzãtor
nu ai vârsta doritã
eşti bisexualã ori lesbianã
aparţii unei categorii minoritare…
Existã legi care te protejeazã!

Hãrţuire sexualã
CÂND VORBIM DESPRE HÃRţUIRE SEXUALÃ?

Când o persoanã primeşte atenţie, propuneri sau solicitãri sexuale nedorite la locul de muncã dar si în alte relaţii socio-profesionale si când respingerea acestora poate afecta angajarea, evaluarea, promovarea sau alte decizii importante pentru persoana vizatã.

CARE ESTE GAMA CONDUITELOR CE POT CONSTITUI HÃRţUIRE SEXUALÃ?

De la aluzii, remarci verbale cu conţinut sexual, etichetãri cu privire la înfãţişarea şi viaţa sexualã a unei persoane, gesturi cu aceeaşi semnificaţie, atingeri, îmbrãţişãri, pânã la acţiuni sau tentative de dezbrãcare, contact sexual.

La primele indicii de hãrţuire sexualã este eficient dacã:
Vorbiţi cu persoana care vã hãrţuieşte pentru a-i comunica limpede şi rãspicat cã nu sunteţi interesatã de propunerile sale sau, dacã e cazul, cã vã displac manifestãrile de acest gen.
În situaţia în care refuzã sã vã audã şi continuã presiunile, comunicaţi-i intenţia dvs. de a merge mai departe pentru rezolvarea problemei.
Dacã nu puteţi vorbi direct cu hãrţuitorul, scrieţi-I o scrisoare pe care sã i-o înmânaţi în prezenţa unui martor.
Notaţi-vã sau înregistraţi discuţia în care îi comunicaţi respingerea dvs.
Vorbiţi cu persoane de încredere - colege, lideri de sindicat, etc.; puteţi primi sfaturi utile, încurajare, susţinere.
Dacã vã simţiţi ameninţatã, apelaţi neapãrat la cineva de încredere sau la serviciile unei agenţii de consiliere psihologicã sau o consultaţie juridicã.